Experții Fondului Monetar Internațional (FMI) au sugerat autorităților de la București implementarea unei posibile impozitări progresive a veniturilor personale, majorarea veniturilor din TVA prin aplicarea acestei taxe la un număr mai mare de produse cu cota standard de 19%, și introducerea unei taxe pe carbon în domeniile transporturilor și construcțiilor.
Misiunea FMI
Condusă de Jan Kees Martijn, a avut loc în București în această săptămână, având drept scop analiza recentelor evoluții economice și financiare, precum și revizuirea prognozelor macroeconomice.
În concluziile publicate joi, la încheierea vizitei, experții au prognozat deficite fiscale de peste 6% din PIB în următorii ani, având în vedere costurile implicate de noua lege a pensiilor. În aceste condiții, se subliniază necesitatea unor noi măsuri pentru a reduce deficitele la niveluri sustenabile.
Citește și Deciziile privind recalcularea pensiilor în lunile mai și iunie
„Pachetul fiscal de anul trecut a fost un pas în direcția corectă și a generat venituri suplimentare. Cu toate acestea, noi prognozăm deficite fiscale de peste 6% din PIB în următorii ani, având în vedere costurile noii legi a pensiilor. Noi măsuri vor fi necesare pentru a reduce deficitul la niveluri sustenabile,” se menționează în comunicatul FMI.
În context, FMI recomandă reforma impozitului pe venit prin eliminarea scutirilor rămase, inclusiv prin reducerea pragului pentru microîntreprinderi și, eventual, prin introducerea unui impozit progresiv. O altă opțiune menționată de experții FMI este creșterea veniturilor din TVA, inclusiv prin impozitarea mai multor produse la cota standard.
De asemenea, FMI sugerează introducerea unei taxe pe carbon
În sectoarele transporturilor și construcțiilor, sau a unor accize suplimentare pe combustibilii fosili, precum și majorarea impozitării proprietăților, dacă este posibil prin implementarea reformelor deja pregătite. În ceea ce privește impactul reformei pensiilor, FMI recomandă dezvoltarea unui mecanism eficient pentru distribuirea fiscală rezultată din această reformă.
„În elaborarea și implementarea modificărilor politicii fiscale, predictibilitatea este vitală. Discuțiile pregătitoare și comunicarea planurilor referitoare la reformarea taxelor ar facilita planificarea pentru firme și gospodării. Totodată ar îmbunătăți climatul investițional,” subliniază experții FMI.
În ceea ce privește perspectivele pentru 2024, experții FMI prevăd o creștere economică apropiată de 3%. Această creștere se datorează consolidării consumului și cererii externe. De asemenea, inflația de bază ar urma să revină treptat în intervalul țintă al BNR până la sfârșitul anului 2025.
Totuși, creșterile salariale de două cifre pot afecta normalizarea inflației, iar politica monetară trebuie să rămână restrictivă până când există dovezi clare că inflația de bază se îndreaptă către intervalul țintă al BNR.
România nu are în prezent un acord de finanțare activ cu Fondul Monetar Internațional. Instituția evaluează anual evoluția economiei românești prin consultări în baza Articolului IV.
Aceste consultări reprezintă un exercițiu obligatoriu de supraveghere pentru toate statele membre. Acestea au ca scop examinarea situației financiare și economice la nivel național. Ele oferă recomandări generale privind politicile monetare, financiare și economice pentru asigurarea stabilității și progresului economic.
Urmărește-ne pe Facebook, dar și pe Instagram, pentru a fi primul care află noutățile!
