Deputata Cosette Chichirău, hărțuită în Parlament. România se află în coada clasamentului în Uniunea Europeană în ceea ce privește participarea femeilor în parlament, guvern și administrațiile locale. Chiar dacă discriminarea împotriva femeilor a scăzut, predominanța bărbaților rămâne o realitate persistentă.
Conform Articolului 16 din Constituția României, statul este obligat să asigure egalitatea de șanse între femei și bărbați. Asta pentru ocuparea funcțiilor și demnităților publice, fie ele civile sau militare. De asemenea, conform Articolului 8 al Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene, Uniunea Europeană are drept obiectiv eliminarea inegalităților și promovarea egalității între sexe în toate activitățile sale. Comisia Europeană și-a propus să ajungă la o reprezentare echilibrată a femeilor în Parlamentul European până în 2025. Astfel urmărind să atingă un procentaj de 50%. Pentru a atinge acest obiectiv, sunt necesare strategii și măsuri concrete de promovare a participării femeilor în procesele politice și administrative.
Însă, cu toate aceste prevederi apar situații prin care bărbații care ocupă anumite poziții de demnitate publică. Aceștia dezvoltă un comportament misogin și, mai mult, de hărțuire sexuală față de femeile pe care le întâlnesc în activitatea pe care o desfășoară. Un asemenea exemplu este cel prezentat de deputata Cosette Chichirău care a vorbit, într-o postare pe TikTok. Despre un episod de hărțuire sexuală desfășurat chiar în Parlamentul României.
Dacă ești femeie, ești tot timpul în pericol de a fi hărțuită.
“Dacă ești femeie, ești tot timpul în pericol de a fi hărțuită. Chiar și în Parlament, la 10 dimineața. Hărțuirea femeilor nu este despre context, despre îmbrăcăminte sau locație. Este despre violență și lipsa de educație. În România, avem mult de muncă pentru educarea populației în ce privește respectarea femeilor ca oameni și creșterea încrederii în instituții. Chiar și atunci când femeile raportează către autorități incidente de violență și hărțuire, de prea multe ori nu există o reacție potrivită“, a precizat deputata Cosette Chichirău.
Citește și ”Drogurile nu fac echipă cu viața”
În conformitate cu Legea 202/2002 din România, hărțuirea sexuală este definită ca un comportament nedorit cu conotație sexuală. Manifestat prin mijloace fizice, verbale sau nonverbale, care are ca scop sau efect lezarea demnității unei persoane. În special, crearea unui mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau jignitor. În același timp, Codul Penal tratează hărțuirea sexuală ca o infracțiune atunci când victima este supusă la intimidare sau este plasată într-o situație umilitoare în mod repetat. Aceasta este definită ca:
„pretinderea repetată de favoruri de natură sexuală în cadrul unei relații de muncă sau a unei relații similare, dacă prin aceasta victima a fost intimidată sau plasată într-o situație umilitoare.”
Ea se sancționează cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă, conform Codului Penal din 2009.
Hărțuirea este, de asemenea, reglementată în Ordonanța de Urgență 137/2000, unde este tratată ca o formă de discriminare. Intră sub incidența Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării. Conform acestei ordonanțe, hărțuirea este definită ca:
„orice comportament bazat pe criterii precum rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, apartenența la o categorie defavorizată, vârstă, handicap, statut de refugiat sau azilant sau orice alt criteriu care creează un cadru intimidant, ostil, degradant sau ofensiv”.
Responsabilitatea sau vinovăția pentru hărțuirea sexuală revin EXCLUSIV persoanei care o comite.
Urmăriți-ne și pe paginile de socializare Instagram și Facebook.
