Ce atribuții are și ce nu poate face un președinte interimar. Tema atribuțiilor unui președinte interimar a devenit relevantă în contextul politic actual din România. Ilie Bolojan va fi al treilea președinte interimar din istoria recentă a țării. Precedentele interimate au fost asigurate de Nicolae Văcăroiu, în 2007, și Crin Antonescu, în 2012. În ambele cazuri, președintele suspendat a fost Traian Băsescu, iar referendumurile de demitere nu au avut succes.

Constituția României reglementează clar atribuțiile unui președinte interimar. Articolul 98 al Constituției detaliază ce poate și ce nu poate face acesta în perioada în care exercită interimatul. Potrivit acestui articol, în cazul vacanței funcției de președinte, interimatul este preluat de președintele Senatului sau, în absența acestuia, de președintele Camerei Deputaților.

Mandatul unui președinte interimar este limitat la maximum trei luni, timp în care Guvernul trebuie să organizeze alegeri prezidențiale. Demisia lui Klaus Iohannis a fost sincronizată cu acest calendar electoral, pentru a respecta termenele legale.

Ce atribuții are și ce nu poate face un președinte interimar

Totuși, un președinte interimar nu poate exercita toate atribuțiile unui președinte. El nu poate adresa mesaje Parlamentului, nu poate dizolva Parlamentul și nu poate solicita organizarea unui referendum. Aceste restricții sunt menite să prevină posibile abuzuri de putere și să asigure stabilitatea politică.

În schimb, președintele interimar poate promulga legi, poate reprezenta România pe plan internațional și poate comanda forțele armate. Totodată, el nu poate institui starea de urgență sau de asediu, atribuții care sunt rezervate unui președinte plin.

Un președinte interimar poate fi tras la răspundere dacă încalcă Constituția, caz în care se aplică procedura de suspendare. Deși nu are puteri decizionale majore, rolul său este esențial pentru menținerea continuității instituționale.

Fii alături de noi pe Facebook și Instagram pentru a fi primul informat!