Ziua Mărțișorului marchează începutul primăverii și este sărbătorită pe 1 martie. Mărțișorul, un mic obiect de podoabă prins de un șnur alb-roșu, simbolizează trecerea timpului. Conform tradiției, acesta se oferă femeilor ca semn al renașterii naturii.
UNESCO a recunoscut pe 6 decembrie 2017, la Jeju, Coreea de Sud, Ziua Mărțișorului ca parte a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității. Dosarul a fost coordonat de România, alături de Republica Moldova, Macedonia și Bulgaria.

Legendele mărțișorului
Două legende explică originea mărțișorului. Prima spune că Soarele a fost răpit de un zmeu și ținut captiv trei anotimpuri. Un viteaz l-a salvat, însă a fost rănit, iar sângele său a colorat zăpada în roșu. De atunci, ghioceii vestesc primăvara.
A doua legendă relatează că Primăvara a salvat un ghiocel înghețat, dar s-a rănit, iar sângele ei a readus floarea la viață. Astfel, roșul simbolizează sacrificiul, iar albul puritatea.
Tradiții și obiceiuri de Mărțișor
În unele zone, părinții leagă la gâtul copiilor un bănuț de argint cu un fir alb-roșu, pentru protecție. Alți copii poartă mărțișorul 12 zile și apoi îl agață de o crenguță de pom. Dacă pomul înflorește, se spune că vor avea noroc.
Femeile tinere din anumite regiuni poartă un bănuț tras prin brânză, pentru a avea un ten luminos. Acesta este legat cu fir roșu și agățat ulterior într-un cireș înflorit.
Cum și cât timp se poartă mărțișorul
În prezent, Mărțișorul se poartă toată luna martie, apoi se prinde de un pom roditor, însoțit de o dorință. În Transilvania, mărțișoarele se agață de uși și ferestre pentru a aduce noroc și a alunga ghinionul. Prin orașe, în aprilie, pomii împodobiți cu șnururi roșu-alb demonstrează că tradiția este încă vie.
Fii alături de noi pe Facebook și Instagram pentru a fi primul informat!