Grafit, magneziu și cupru sunt elementele care au atras recent finanțări de 600 de milioane de euro pentru exploatările românești demult abandonate, anunță cotidianul El Pais.
Jurnaliștii spanioli analizează importanța stategică a României care își „redescoperă comoara ascunsă: mineralele”.
Finanțarea europeană pentru redeschiderea exploatațiilor miniere de la Rovina, Baia de Fier și Budureasa (Verde Magnesium) a devenit de actualitate după ce Comisia europeană a criticat dependeța uniunii de importurile din China. Iar România poate susține UE în competiția mondială pentru resurse.
Cele mai mari zăcăminte din Europa
În urmă cu 21 de ani, România închidea cel mai mare zăcământ de grafit din Europa, cel de la Baia de Fier. Iar acum, Societatea Națională a Sării a obținut 200 de milioane de euro de la UE pentru a redeschide exploatarea.
„Extracția de grafit va stimula tehnologiile din industria auto, cum ar fi bateriile pentru vehicule electrice și sistemele de stocare a energiei, precum și din domeniul electronicii și al fabricării de utilaje,” a explicat, pentru ziarul spaniol El Pais, Andreea Nestian, director financiar la A3Build, o firmă de consultanță specializată în domeniul minier.
În ceea ce privește zăcământul de cupru de la Rovina, acesta este considerat al doilea ca mărime din Europa, potrivit companiei canadiene Euro Sun Mining, care deține licența de exploatare.
Despre noua mină de magneziu, în aprilie anul trecut, Ziarul Financiar scria un articol intitulat: Verde Magnesium, companie în spatele căreia se află societatea americană de investiții Amerocap, vrea să investească 1 miliard de dolari în exploatarea minieră a magneziului și în dezvoltarea unei fabrici de magneziu metalic în România.
Verde Magnesium este un proiect strategic în cadrul Actului UE privind materiile prime critice (CRM Act) și va deveni prima unitate de producție de magneziu din Europa. Pe pagina oficială, compania se prezintă cu un proiect ce deschide „drumul unei metode durabile, cu emisii reduse de carbon, pentru extracția și producția de magneziu”.
România extrage, Polonia procesează, Italia reciclează
Cele trei exploatații miniere din vestul României, care vor fi redeschise cu ajutorul Bruxelles-ului, fac parte din noua strategie europeană – Critical Raw Materials Act (CRM Act) . În cadrul Actului european privind materiile prime strategice, adoptat pe 23 mai 2024, Comisia Europeană a aprobat deja 47 de proiecte strategice. Și se mai așteaptă alte propuneri.
Autoritățile române au informat deja Bruxelles-ul că țara are acces la alte tipuri de metale — inclusiv titan, bor, cuarț, fosfor, germaniu, tungsten, galiu și pământuri rare — în încercarea de a obține sprijin financiar suplimentar.
„Toate sunt importante și nu pot fi tratate separat,” a spus ministrul român al Economiei, Bogdan Ivan, citat de ziarul El Pais.
„Aceste minerale pot fi folosite în multe domenii: de la aerospațial și aeronautică, la electronică și echipamente medicale, precum și în baterii solare și pentru laptopuri. De asemenea, au aplicații în tehnologia semiconductorilor, comunicații mobile, GPS, internet, fibră optică, automatizare și electronică”, spune Ivan. Ministerul Economiei subliniază și rolul acestora în industria de apărare și evidențiază două categorii de materii prime critice: pământurile rare și titanul.
Dintre fostele țări comuniste, doar Polonia și Cehia mai participă, dar cu proiecte de reciclare și procesare (nu de exploatare, ca în România). Italia are patru proiecte, toate axate pe reciclarea materiilor prime strategice – adică, italienii recuperează metalele (litiu, platină, nichel, cobalt, cupru, pământuri rare) din baterii și alte „gunoaie”.
Fii alături de noi pe Facebook și Instagram pentru a fi primul informat!
