Tradiţii şi obiceiuri în a doua zi de Paşte: colindatul finilor, stropitul şi Lunea Albă. A doua zi de Paşte are tradiţii speciale, mai puţin cunoscute decât cele din noaptea Învierii. Potrivit calendarului ortodox, această zi este prilej de vizite, urări şi obiceiuri vechi.

În tradiţia populară, prima zi de Paşte era marcată de interdicţii stricte. Nu se ieşea din sat, nu se mătura şi nu se gătea. Masa festivă rămânea așezată timp de trei zile. A doua zi, însă, se deschid porţile pentru colindători.

Finii merg în vizită la naşi, aducând pască, colaci şi ouă roşii. La rândul lor, naşii îi primesc cu bucate alese. După ospăţ, tinerii ieşeau la hora satului, întărind legăturile comunităţii.

Tot în a doua zi de Paşte are loc stropitul ritual cu apă. Obiceiul aminteşte de o legendă creştină. Se spune că o fată evreică a leşinat la aflarea veştii Învierii lui Hristos. Tinerii au readus-o la viaţă, stropind-o cu apă. Astfel, lunea, feciorii udau fetele. Marţea, fetele stropeau feciorii.

Citește și: Trenurile Ferotrans TFI din Iași, amânate din cauza conflictului din Israel

În prezent, obiceiul s-a păstrat sub forma stropitului cu parfum. Bărbaţii vizitează femeile din familie sau comunitate, respectând datina într-un mod „modern”.

În judeţul Bistriţa-Năsăud, Lunea Albă are un farmec aparte. Bărbaţii se pregătesc de dimineaţă, cumpără parfumuri şi pornesc la udat. În trecut, se mergea cu găleţi de apă, nu cu parfum. Fetele erau udate din cap până-n picioare, dar îi primeau bucuroase pe tineri în case.

Obiceiul aduce noroc. Se crede că o fată care nu era udată în a doua zi de Paşte nu era bine văzută de feciori.

Fii alături de noi pe Facebook și Instagram pentru a fi primul informat!