Pentru ieșeni, hanul ”Trei sarmale” a fost o emblemă la fel precum Palatul Culturii sau Parcul Copou. Aici au petrecut ore întregi Mihai Eminescu, Ion Creangă, Vasile Alecsandri, Păstorel Teodoreanu și multe alte personalități. Popasul a fost menționat, într-una din lucrările sale, de însuși marele Nicolae Iorga. Atestat de pe la anii 1700, clădirea a fost avariată în timpul celui de-al doilea Război Mondial. A fost distrusă de comuniști, dar și refăcută în timpul acelui regim. Era locul în care poposeai, mâncai trei sarmale și îți continuai drumul.

După revoluția din 1989, urmașii foștilor proprietari și-au cerut drepturile asupra hanului. Prin 2003, celebra clădire a revenit celor ce o revendicau. A fost înstrăinată de mai multe ori, până când a ajuns la cel ce o deține în prezent. Timpul a fost nemilos cu celebrul loc. În urmă cu un an, proprietarul a luat decizia de a culca la pământ ceea ce mai rămăsese din han și să ridice o construcție nouă, dar care să respecte arhitectura inițială.

Există o imagine emblematică a hanului, pictată în 1866, care a stat inițial la refacerea monumentului de către arhitectul Costiniu, în 1970. Dacă noul proprietar a ținut cont de acea pictură și a dorit redarea hanului plăcerii ieșenilor și nu numai, nu putem de cât să sperăm. Ceea ce s-a ridicat de un an încoace nu prea aduce a hanul ”Trei sarmale”, dar ochiul se poate înșela văzând clădirea ”la roșu”. Cât va mai dura edificarea popasului? Nu putem spune, dar sperăm cât mai puțin. Hanul ”Trei sarmale” trebuie să fie reinventat.